miercuri, 8 martie 2017

Aici, cu mine...


Miroase a îndepărtare. Amintirile au un miros. Și e normal să îl aibă. E un miros adânc al distanței ce parcă ascunde secole de iubire. O iubire necondiționată, o iubire ce s-a născut și rămâne veșnic în simțurile tale. Se prelinge în afara ființei tale. Este singura care mișcă lumi, este singura care schimbă. Am învățat că iubirea curată mută, asemenea credinței, ea mută munții. Și miroase a îndepărtare pentru că ești pentru mine începutul. Începutul și însăși viața. Că din a ta iubire și a ta viață eu am început...să simt, să trăiesc, să fiu...Estompez distanța cu un gând și o rugăciune. Ești aici! Din nou! Mulțumesc, suflet curat și om blând. Mulțumesc, MAMA!

Niciun comentariu: