sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Un pahar de otravă


Și îți voi lăsa ușa deschisă. Dinspre miază-noapte. E singura pe care o mai poți deschide. Restul le-am închis. Ferecat, pentru vecie. Nimic nu e veșnic, mi-ai spune. Și eu aș spune că nu ai dreptate. Ar fi trist să avem dreptate. Ar fi trist să știm că ne putem controla. Câtă bucurie există în întuneric și câtă tristețe există în lumină. Și în fiecare picur de miere există atâta amar. Și atâta dulceață în fiecare strop de pelin. Le-am gustat pe toate. Și va veni o zi în care zeii tăi mă vor bea și mă vor gusta. Și atunci pe buzele lor vor simți doar gustul tău. Așa cum m-am hrănit eu din nectarul tău, amar, crud, dulce și palid. Și picuri vor stoarce și tu vei fi acolo. Pe buzele lor. Și vei fi veșnic. Ți-am promis veșnicia...

Niciun comentariu: