marți, 1 noiembrie 2016

Celui mai fără de preț om...

Am decis de ceva timp ca fiecare zi să fie închinată iubirii. Azi iubesc mai mult decât am făcut-o ieri, deoarece azi am cunoscut alți oameni, noi suflete. Și continui să iubesc... Cele mai mari iubiri ale mele rămân cele din urmă. Și fiecare iubire are un chip, străbătut de timp și gânduri. Cea mai mare iubire este pentru tine. Ești cel mai fără de preț om, ești cea mai mare minune care a existat vreodată. Ești cea mai mare bucurie primită. Privirea ta caldă, mângâie și trezește stări de liniște, candoare și pură bucurie. Am cunoscut alături de tine stări de liniște și cele mai puternice stări de panică. Am trăit cele mai puternice sentimente. M-ai creat și m-ai recreat în fiecare zi. Am trăit alături de tine și m-ai hrănit cu gândurile tale pline de blândețe, frumusețe și bunătate absolută. M-ai trezit mereu din amorțire, m-ai pus mereu pe picioare cu fiecare mângâiere. Iar în ultimii ani trăiesc teama...teama de a te pierde, de a te vedea cum rămâi acolo, ca un om pierdut într-o vastă pădure, plină de copaci. Ești cel mai frumos om care a existat vreodată. Și azi voi mulțumi pentru existența ta și implicit a mea. Îți mulțumesc și ție, scump om, scumpa mea ființă, frumoasa mea mamă. 

Niciun comentariu: